Pasul 8

„Am făcut o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi

am consimţit să reparăm aceste rele”

În Pasul Opt ni se cere să ne asumăm o nouă sarcină şi orientare specifică în realizarea muncii necesare recuperării. Sarcina noastră specifică este să faci o listă cu persoane pe care le-ai rănit. Partea a doua a pasului opt, ne îndeamnă să avem bunăvoinţa de a repara greşelile. Mulţi membri au sărit să facă pasul Nouă fără să se gândească la puterea pe are acest pas îl poate avea. Obţinerea unei căi clare a bunăvoinţei, va fi un punct de pornire pentru creşterea şi recuperarea noastră continuă.

Mulţi membri Al-Anon care şi-au terminat pasul Patru au deja o listă cu persoanele pe care le-au rănit. Privind inventarul Pasului Patru, ne dă o bază de pornire. Probabil a scris despre persoanele din viaţa noastră faţă de care am greşit. Din câte ne amintim, nu a fost uşor să ne dăm seama pe cine am rănit sau ce exact am făcut şi a cauzat altora durere. Lucrând paşii Patru şi Cinci am depăşit mai multe obstacole şi am devenit mult mai conştienţi de noi înşine.

Cum să fac lista? Un membru ne-a împărtăşit faptul că el a scris următoarele capete de tabel: persoana pe care am rănit-o, relaţia pe care o are cu mine, cu ce am rănit-o, motivul reparării greşelilor şi a intenţiilor mele. Aici a transcris numele celor menţionaţi în inventarul Pasului Patru şi a început să adauge altele noi.

Câţiva dintre noi şi-au început lista cu acele persoane faţă de care nu ne simţeam prea confortabil. Cu ajutorul naşului, a unui prieten din program sau în scris, am analizat cu grijă lista. Unele nume sunt evidente; ştim că am făcut ceva şi ne simţim rău sau vinovaţi. Altele necesită o analizare mai amănunţită a motivelor de disconfort. Cu toate astea pare că alţii ne-au rănit pe noi, şi noi i-am rănit pe ei. Dacă tot avem resentimente,nu ne vom găsi pacea sufletească decât dacă îi vom ierta. Unii dintre noi vom descoperi că lista este interminabilă. Asta ne poate face să ne gândim că suntem exagerat de responsabili, şi asta ne răneşte doar pe noi înşine. Ca şi membri suntem încurajaţi să ne trecem primii pe această listă. Ştiind că şi alţii au simţit aceeaşi cunoaştere de sine ne dă un sentiment de  recunoştinţă pentru comunitatea şi pentru ceilalţi membri ai grupului care ne iubesc într-un fel special, chiar dacă noi nu ne iubim pe noi înşine în acest moment.

După ce ne-am examinat cu atenţie lista, suntem pregătiţi să trecem la partea a doua a Pasului Opt – la aceea de a avea bunăvoinţa. Pasul Opt ne direcţionează în luarea de acţiune şi de a încerca până atunci când suntem binevoitori. Dacă ne păstrăm concentrarea asupra nouă înşine şi asupra părţii noastre, fie că aceasta este de 5% sau de 95% din problemă, vom putea fi mult mai binevoitori. Cum ajungem la această bunăvoinţă? Mulţi o caută prin meditaţie şi rugăciune. Alţii recurg la experienţa altor membri sau a naşului.

Lucrând fiecare Pas, devenim mult mai conştienţi de o Putere mai mare decât noi înşine, de şansa de  a „Lăsa şi a le lăsa lui Dumnezeu”, de a începe o nouă călătorie împreună cu o Putere care să ne călăuzească mai departe de trecut. Putem începe un viitor fără să ne debarasăm de bagajul din trecut? Mulţi s-ar exprima empatic astfel: „Nu!” Dorind să cărăm o încărcătură mai uşoară, începem să credem că acest pas va fi ghidat în mod spiritual. Un membru împărtăşeşte că a învăţat cu ceva timp în urmă că este în regulă să îţi faci planuri – dar să nu planifici şi rezultatul. Acelaşi lucru este şi cu Pasul Opt – ni se cere doar să avem bunăvoinţa de a ne repara greşelile.

Unii îşi ordonează lista în ordinea voinţei. Primul pe listă fiind cel despre care spui: „Da vreau să îmi repar greşelile”. A doua categorie sunt cei faţă de care am fi dispuşi să ne reparăm greşelile; a treia categorie sunt aceia faţă de care spunem:”Nici în ruptul capului”. Bunăvoinţa de a repara greşelile începe cu categoria „Da”, prin construirea puterilor noastre spirituale, continuând cu cei rămaşi pe lista noastră. Când ne simţim împotmoliţi, ne rugăm pentru bunăvoinţă. Uneori trebui să ne rugăm pentru voinţa de a fi binevoitori.

Unii oamenii de pe lista noastră ne-au rănit şi ei de asemenea. Ei chiar îşi au locul aici? Poate că i-am pus pe lista „niciodată”, şi descoperim că ne este greu să reparăm greşelile faţă de aceştia. Este posibil de asemenea ca, cu ajutorul naşului, să le putem „Lăsa şi să-l Lăsăm pe Dumnezeu”, continuând să ne rugăm pentru bunăvoinţă.

Trăind cu boala alcoolismului, reacţia părintelui care nu bea poate că i-a rănit pe copiii din familie. Ca şi părinte care nu bea, vom simţi că comportamentul nostru este justificat, cu toate că cuvintele sau acţiunile noastre au fost dăunătoare. Aceste acţiuni sunt greu de văzut, dar este necesar să ne asumăm responsabilitatea pentru ele. Merită atenţia noastră pe măsură ce ne lucrăm programul – „Fiecare zi la timpul ei”

Unii dintre cei pe care i-am rănit ne-au rănit şi ei pe noi. Dacă aşteptăm scuze din partea altor persoane, doar ne va bloca pe noi în propria recuperare şî ne va împiedica să avem bunăvoinţa. „Una dintre sursele de frustrare provine atunci când aşteptăm prea mult de la ceilalţi, sau ceva foarte specific despre felul în care ei ar trebui să fie, să spună sau să facă” („Fiecare zi la timpul ei în Al-Anon”). Slujba noastră este să ne uităm la rolul jucat de noi. Nu putem face inventarul altor persoane sau să facem Pasul lor Opt. Concentrându-ne asupra noastră ne întrebăm din nou, suntem binevoitori?

Este foarte important să folosim toate instrumentele disponibile. Ne împărtăşim lista şi discutăm despre cât de voitori suntem cu naşul nostru; participăm la întâlnirile Al-Anon pentru a ne aduce aminte că de-abia începem să răspundem într-un mod sănătos puternicei şi subtilei boli a familiei. Cel puţin facem ceva în legătură cu rolul nostru în toată scena. Participarea la întâlniri, vorbind cu noii veniţi ne arată cât de departe am ajuns. Rugăciunea ne menţine într-un contact conştient cu Dumnezeu aşa cum îl înţelegem fiecare şi ne ajută să acceptăm şi să îi iertăm pe alţii.

Până când nu îi acceptăm pe cei care ne-au rănit aşa cum sunt, să ne cerem scuze devine o sarcină extrem de dificilă. Pasul Opt ne aduce aminte că putem doar să descuiem uşa trecutului nostru şi să mergem mai departe. Lista noastră este completă, atunci suntem dispuşi. Cerem curaj şi ne amintim că se poate să nu ne placă, să nu avem nevoie să facem sau să nu vrem să facem ceva, cu toate astea să avem bunăvoinţa de a face. Bunăvoinţa este tot ce se cere. Cu aceasta şi dorinţa de a creşte în recuperare, ne sprijinim pe Puterea noastră Superioară pentru a putea să trecem la Pasul Nouă.

v      Membrii îşi împărtăşesc experienţa, puterea şi speranţa

M-a apucat panica la Pasul Opt

Când am venit în Al-Anon, mi se părea că vina în orice chestiune este alb sau negru, totul sau nimic.

Iniţial, cu cât am învăţat mai multe despre boala alcoolismului, am dat uşor vina în legătură cu orice greşit pe alcoolic. Treptat am învăţat să îmi asum partea de responsabilitate în situaţii.

După câţiva ani de lucru la inventarul Pasului Patru, am făcut până la urmă şi Pasul Cinci. Am meditat şi m-am rugat în legătură cu Paşii Şase şi Şapte până m-am regăsit făcând faţă Pasului Opt. Mi-am adus aminte cum lucram periodic dar şi amânam Pasul Patru, pentru că îmi era frică de Pasul Cinci. Acum m-a apucat panica gândul la Pasul Opt pentru că îmi era frică să fac faţă persoanelor pe care le-am rănit.

Cu toate că auzeam, "fiecare pas la timpul lui - ei au o ordine pentru un motiv", frica m-a copleşit. Nu am putut să scriu pe nimeni pe acea listă. Naşul meu mi-a sugerat să mă gândesc la o scară, pe care fiecare pas are aceeaşi importanţă. Fiecare pas avea nevoie de acelaşi efort şi bunăvoinţă de a-l căţăra. Mi-a adus aminte că pot să stau pe Pasul Opt atâta timp cât doream. Îmi spunea să îmi fac o listă cu toate persoanele pe care le-am rănit şi a avea bunăvoinţa de a repara aceste rele, nu însemna să le şi repar imediat, nu încă.

Ceea ce mi-a spus naşul, m-a ajutat să îmi fac lista. I-am inclus pe membrii familiei, colegii de lucru, prietenii, multe dintre persoanele importante din viaţa mea. Mergeam la întâlnirile Pasului Opt şi am auzit o femeie care a spus că se pune prima pe listă. Acea idee m-a lovit drept în cap. De câte ori m-am simţit prost pentru lucruri care nu erau vina mea? Aşa că m-am pus şi eu e lista Pasului  Opt.

Odată ce am făcut lista, am început să lucrez la partea a doua a Pasului Opt. Am descoperit că nu trebuie să mă decid şi despre cum să fac aceste reparaţii. Tot ceea ce trebuia să fac a fost să am bunăvoinţa. Mă simţea mult mai dispusă să fac reparaţii cu anumiţi oamenii decât cu alţii. Dar pasul îmi spunea doar să am bunăvoinţa, astfel încât mi-a acordat timp şi permisiune pentru de a-mi dezvolta bunăvoinţa. Rugăciunea, meditaţia şi scrisul m-au ajutat foarte mult. Pasul Opt mi-a dat libertatea de a-mi recunoaşte greşelile şi de a merge mai departe. Pasul Opt m-a eliberat de bagajul de vinovăţie pe care îl purtam de mulţi ani.

A avea bunăvoinţa de a repara o relaţie

Expresia "Uită-te înainte de a scuipa", mi s-a aplicat foarte bine când am ajuns la Pasul Opt. M-am concentrat mai mult în Pasul Opt a fost cel al "bunăvoinţei". Este foarte important pentru mine să evit tentaţia de a sări înainte şi să şi îmi repare greşelile. Pasul Opt nu este Pasul Nouă, aşa că a trebuit să o iau de la început. Înainte să ai bunăvoinţă, trebuie să văd care anume sunt reparaţiile pe care le am de făcut. Trebuia să mă gândesc la ce anume am de făcut. Trebuia să mă gândesc la ce anume am de făcut, înainte să mă "arunc" într-o anumită situaţie. Un alt cuvânt important din Paul Opt a fost cuvântul "toate". Acest cuvânt m-a ajutat să evit să rămân agăţată de anumite dureri, mânii, resentimente.

Prima parte a Pasului spune: "Am făcut o listă cu toate persoanele pe care le-am rănit". Este sugerat să împarţi o coală de hârtie în coloane cu următoarele capete de tabel:

1.       Pe cine am rănit;

2.       Cum a cauzat necazuri;

3.       Reparaţii adecvate.

Am fost surprins(ă) când am auzit să îmi pun numele meu primul pe listă. Nu mi-am dat seama că m-am rănit mai mult pe mine decât pe oricine altcineva. Mi-a luat ceva timp să conştientizez detaliile, legate de cum m-am rănit pe mine.

Nu ştiam că trebuie să îl pun pe alcoolic pe lista mea, pentru că el m-a rănit pe mine. Ce am descoperit a fost că de fapt el nu m-a rănit pe mine - doar că eu m-am rănit pe mine. Un exemplu ar fi acela când a luat maşina să meargă să bea ceva. Am încercat să îl împiedic ţinând de mânerul uşii. El a pornit şi eu mi-am rănit mâna. Am plâns şi am spus că el mi-a rănit mâna. Eu mi-am cauzat rănirea mâinii pentru că mi-a lăsat-o la dispoziţie pentru a fi rănită, şi unde nu-i era locul. Alcoolicul nu era conştient că mâna mea va fi rănită. Acuzaţiile mele în mânie, i-au fost dăunătoare. Acest incident a fost încă un exemplu în plus că jucam încă "jocul învinovăţirii".

În final mi-am dat seama că trebuia să îl pun şi pe Dumnezeu pe lista mea, pentru că mi-am retras încrederea şi credinţa în El şi apoi m-a îndepărtat de El. Acum ştiu că Dumnezeu îşi are locul pe primul loc pe lista mea pentru că era oricum alături de mine. El m-a ajutat chiar şi atunci când eu credeam că sunt singura care am grijă de mine.

Când am început să fac lista Pasului Opt, am crezut că am cauzat necazuri multor, multor oameni. Cum s-a şi dovedit, inventarul Pasului Patru m-a ajutat să mă orientez. Studiind coloana 2., "Cum am cauzat necazuri", am crezut că am pus pe listă oamenii pe care nu i-am rănit. De exemplu, dacă am gânduri negre , acele gânduri au fost dăunătoare pentru mine pentru că mi-au afectat atitudinea. Pe de altă parte, sunt persoane pe care nu le-am pus pe listă pentru că le-am făcut ceva, doar pentru că şi ei mi-au făcut ceva mie. Am descoperit că justificarea aceasta nu funcţionează fiindcă asta este lista mea. Nu eram responsabil(ă) pentru comportamentul meu; şi nici învinovăţirea lor nu ştergea greşelile mele. Am învăţat de asemenea că mă simţeam vinovată pentru ceea ce am făcut şi le-a rănit pe celelalte persoane., chiar dacă celelalte persoane nu se simţeau jignite. Tot ceea ce trebuia să fac a fost să îmi schimb atitudinea. Chiar i-am pus pe listă oamenii pe care m-au acuzat pe mine pentru că le-am rănit sentimentele, înainte să învăţ că nu sunt responsabil(ă) de cum se simte cealaltă persoană.

O parte din necazurile cauzate au provenit din ceea ce am făcut şi altele au provenit din ceea ce am eşuat să fac. Din cauza asta concentrarea mea a fost pe alcoolic, mă neglijam frecvent pe mine sau pe alţii, aşa că aveam nevoie să pun aceste fapte sau ce nu am făcut pe lista mea.

A treia coloană, "Reparaţii adecvate" nu va fi completă până când nu voi lucra Pasul Nouă. Dar ,acum pot începe să mă gândesc în ce fel aş putea să fac reparaţii faţă de oameni de pe lista mea. Eram genul de persoană care exageram întotdeauna în ceea ce făceam. De exemplu, credeam că pentru a-mi repara greşelile, însemna că trebuia să fiu pedepsită. Dacă nu aveam grijă, puteam să adaug la listă şi necazurile pe care mi le-am cauzat mie.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat în Pasul Opt a fost acela că trebuia să am bunăvoinţa să îmi repar greşelile. Am învăţat că Pasul Opt este pentru mine. Dacă alţii mi-au spus că au beneficiat din Pasul Opt, acesta este un bonus.

Dacă îmi fac lista şi am bunăvoinţa să fac reparaţii adecvate, un lucru este sigur - voi culege beneficiile.

v     Cum să lucrezi Pasul Opt

„Am făcut o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi am consimţit să reparăm aceste rele”

Membrii Al-Anon au oferit diferite abordări acestui Pas. Următoarele întrebări ne pot oferi ghidare mai departe.

1. M-am opus constituirii unei liste? Dacă da, de ce?
2. Am folosit Pasul Patru  ca un instrument în pregătirea listei? Cum?
3. M-am consultat cu naşul meu sau alţi membrii Al-Anon despre cum au făcut ei lista? Ce sugestii mi-au făcut? Cum pot să învăţ din acestea?
4. Sunt dispus să repar greşelile? Dacă nu, din ce cauză? Dacă da, sunt dispus să scriu despre experienţa mea?
5. Cum mi-am folosit raţionalizările şi justificările pentru a mă împiedica să am bunăvoinţă?
6. Am înţeles că a avea bunăvoinţă este ceva diferit decât a repara efectiv greşelile? Descrie diferenţele?
7. Cum mi s-a părut rugăciunea pentru a dori să fiu binevoitor? Cât de răbdător sunt pentru a-mi permite să fiu cât mai binevoitor în a repara greşeli care sunt mai dificile?
8. Cât de binevoitor sunt pentru a fi complet onest?
9. Pe care dintre oamenii de pe lista mea sunt dispus să îi contactez prima dată? De ce?
10. M-am inclus şi pe mine pe această listă? Dacă nu , de ce?
11. Cum joacă Dumnezeu aşa cum îl înţeleg eu, un rol în acest Pas?
12. Pot să îmi împărtăşesc grupului meu gândurile, sentimentele şi încercările acestui Pas?
13. Cum îi încurajez pe cei care îi năşesc să înceapă să lucreze acest Pas, în urma experienţei mele?
14. Pe măsură ce lucrez Pasul Opt cum observ că mă ajută în relaţia cu alcoolicii din viaţa mea? A colegilor de serviciu sau a prietenilor? Familia extinsă?
15. Revizuindu-mi lista, observ noi defecte de caracter care îmi apar în anumite tipare? Pot să văd cum aceste defecte i-a rănit pe cei de pe listă? Există un tipar pe care îl identific în Pasul Opt sau Şase?
16. Recunosc că atunci când mă bag în treburile altora îi afectează pe aceştia sau pe alţii? Sunt dispus(ă) să îmi recunosc nevoia de a  repara greşelile?